Istoria Mediasului

Județul Sibiu este unul dintre cele mai frumoase județe din țară, o regiune plină de încărcătură istorică unde valorile tradiționale se păstrează până azi într-o stare foarte bună.
Fiecare oraș, comună sau sat are farmecul și atracțiile lui. Mediașul și în special Regiunea de Nord a județului Sibiu reprezintă o atracție importantă pentru turiști. Aici veți descoperi o serie de biserici, monumente, ziduri vechi și turnuri, fiecare cu o încărcătură istorică deosebită.
Oricine vede aceste locuri va rămâne profund impresionat de încărcătura istorică și de frumusețea acestor monumente. Deși au trecut chiar și sute de ani peste multe din aceste clădiri, majoritatea s-au păstrat într-o stare foarte bună, chiar și până în cele mai mici detalii. 
La ora actuală aceste locuri sunt vizitate de un număr mare de turiști și datorită acestor locuri, monumente și biserici, zona de nord a județului Sibiu a cunoscut o importantă dezvoltare turistică. 
Situat la 56 km de Sibiu, pe DN 14, într-o zonă deluroasă, municipiul Mediaș se află la confluența pârâului Moșna cu râul Târnava Mare, într-un dintre cele mai renumite regiuni viticole de odinioară.  Teritoriul său și al împrejurimilor sale a fost locuit în permanență de către comunitățile umane, încă din timpuri îndepărtate. Astfel, cele mai vechi urme de locuire în zona orașului datează încă din neoliticul timpuriu, continuitatea de viață de-a lungul epocii bronzului și fierului, a perioadelor dacică, romană, post romană și prefeudală fiind dovedită de importante descoperiri arheologice făcute de-a lungul timpului.
În perioada medievală, ca urmare a politicii de colonizare practicată de regii Ungariei în zona Transilvaniei, în secolele XI-XIII arcul intercarpatic este populat de coloniștii provenind din diferite zone ale Germaniei. La fel se întâmplă și în cazul bazinului mijlociu al Târnavei Mari, care este populat cu sași, precedați inițial de secui ca avangardă a regalității maghiare.
Cu toate că așezarea de la Mediaș apare pomenită într-un document încă din anul 1146, data general accesptată pentru prima mențiune documentară a Mediașului este 3 iunie 1267. Atunci localitatea apare sub denumirea de Mediesy. În documentele din perioada următoare, localitatea apare scrisă în forme diferite (Medies, Medgyes, Medyesch, Medwisch, etc.), în funcție de epocă sau de limba în care a fost redactat documentul. 
Mediașul a fost singura așezare din zonă care fusese denumită civitas încă din anul 1359, dar în cursul secolului XV, începând cu anul 1407, se va reveni la denumirea de oppidum și villa, devenite mult mai constante în mențiunile documentare.
Incursiunea turcească în Transilvania din 1437-1438 duce la o accentuată decădere a Scaunului Mediaș, atât din punct de vedere economic cât și demografic. Având permanent prezent pericolul turcesc, între secolele XV-XVI, satele și târgurile mai mici, neputând asigura apărarea unor ziduri de mare lungime, au recurs la fortificarea bisericilor. Același fapt este identificat și în cazul Mediașului, care, într-o primă etapă, pe la mijlocul secolului XIV, ridică ziduri pe o suprafață restrânsă, întărite cu două turnuri. Ulteriorm după anul 1400, zidurile existente sunt supraînălțate și se proiectează construirea a încă trei turnuri unite cu centuri, prevăzute cu șanțuri de apă și drumuri de strașă, ridicate pentru protejarea zonei din jurul Bisericii Sfânta Margareta. Ansamblul acestor fortificații va purta denumirea de Castel (termen derivat din latinescul castellum, care desemnează un loc întărit, redută, fortăreață), prima sa atestare documentară datând din anul 1450.