Traseul Mediaș - Brateiu - Ațel - Șaroș pe Târnave - Biertan - Richiș - Copșa Mare

Brateiu - menționat pentru prima dată în anul 1283, este una dintre cele mai vechi așezări săsești din zona Mediașului. Actuala biserică a fost construită ca o bazilică gotică cu trei nave, înconjurată de o centură de curtine cu traseu poligonal neregulat, apropiat de oval. 
La începutul secolului XVI, bazilica a suferit unele modificări, s- închis corul pe trei laturi primind boltă cu penetrații acoperită cu rețea de nervuri în formă de stea cu sașe colțuri. Estul și vestul bisericii au fost transformate în corpuri de apărare, care formau cu turnul de poartă din sud și bastionul estic sistemul de apărare al cetății.
La începutul secolului XVI s-a înălțat o centură de curtine cu traseu poligonal neregulat, adaptându-se terenului abrupt spre Târnava Mare, în est fiind un șanț adânc, întărit pentru eventuale atacuri, cu un bastion rectangular cu două nivele, demolat în anul 1907 pentru a se construi o sală comunală.  Zidul nu și-a păstrat înălțimea originală, distrugându-se meterezele și drumul de strajă. 
 
Ațel - este una din edificiile de cult din zona Târnavei, cu o srhitectonică deosebir de bogată, suferind apoi numeroase modificări. În anul 1471 a primit privilegiul de a reține la vatră în caz de raăboi 1/3 din bărbații apți de luptă pentru apărarea cetății. 
Biserica actuală a fost precedată de o clădire din anul 1283, cu cor având două travee dreptunghiulare închis pe trei lauti, o navă centrală, cu tavan plat, deschizându-se spre colaterale prin trei arcade în arc frânt, o clopotniță construită peste vestul navei centrale. 
Forificarea bisericii a vut loc la sfârșitul secolului  XV, când s-a fortificat biserica, fiind iarți boltit, iar corul primind și un cat de apărare deasupra bolții în care se intra prin scara spiralată a unui turn cilindric, construit în colțul format între brațul transeptului și sacristie. 
 
Șaroș pe Târnave - a fost menționată documentar în anul 1283 ca o comună liberă a celor ”Două Scaune”, aparținând Capitlului de Mediaș. 
Denumirea localității provine de la cuvântul maghiar ”Saros”- loc întinat, fiind pe malul stâng al Târnavei Mari. 
Biserica satului a fost construită în prima jumătate a secolului XIV, ca o bazilică cu trei nave, cu un cor închis pe trei laturi în est, fără clopotniță. În secolul XIV biserica a fost arsă și distrusă, iar populația nu a mai putut să o reclădească la dimensiunile originale. 
 
Biertan - una dintre cele mai impresionante biserici din Transilvania, luptându-se mulți ani pentru obținerea centrului administrativ al celor ”Două Scaune” (de Mediaș și Schelk). Prima atestare a Biertanului datează din anul 1283, când preotul Johannes din Biertan cedează trei părți ale decimei datorate capitlului Alba Iulia de parohiile a opt localități din capitlul Mediaș, în schimbul a 40 de mărci de argint brun. 
Cetatea are patru rânduri de ziduri și nouă turnuri și bastioane, fiind cea mai puternică fortificație rurală de pe Valea Târnavelor. 
În secolul XIV, pe platoul Biertanului era o bazilică închinată Fecioarei Maria, înconjurată de o incintă cu rol de a stabiliza terenul în pantă. 
Biserica datează din anul 1402, când Papa Bonifacio al IX-lea a acordat indulgențe bisericii Sf. Maria din Biertan și bisericii din Aachen.
Poziția sa și fortificarea ei a fost un reper important în sistemul defensiv al Transilvaniei medievale. 
A fost cucerit doar o singură dată, în anul 1704 de curuți, care au distrus sacristia, corul, criptele, provocând pagube însemnate. 
Astăzi biserica din Biertan face parte din patrimoniul UNESCO din anul 1993, fiind vizitată și de prințul Charles al Marii Britanii. 
 
Richiș - bazilica din Richiș a rămas nefortificată, fiind înconjurată în anul 1500 doar de o incintă simplă, de la care s-au păstrat doar un turn de apărare și o parte a curtinei de sud. Construcția ei a început în a doua jumătate a secolului XIV, o particularitate a acestei biserici fiind cele trei tribune suprapuse din capătul de vest al navei centrale. 
În anul 1283 apare sub denumirea de Villa Rihuni, provenind de la vechiul prenume german Richwin, probabil numele conducătoului grupului de soloniști sași care s-au așezat aici. Denumirea ulterioară, Reichsdorf (satul bogat), exprimă bunătatea locuitorilor, care secole la rând au rivalizat cu cei din Biertan, deși populația Richișului nu atingea nici jumătate din cea a Biertanului. 
Richișul însuma 152 gospodării, pe lângă Biertan care avea 345. Ambele localități aveau ca și ocupație viticultura. 
 
Copșa Mare - Ca majoritatea bisericilor fortificate din Transilvania, construite pe partea estică a lanțului de coline, și în Copșa Mare biserica s-a construit după aceste ”reguli”. Bazilica din Copșa Mică este un monument ale cărui transformări au fost determinate de evenimentele istorice. 
Ascensiunea econimică a comunei și dorința acesteia de a egala Biertanul, au impus la construirea bisericii- hală. S-a ridicat un nou cor, imitându-l pe cel din Biertan, luminat și el de patru ferestre, bipartite, cu sacristia lipită de peretele nordic al corului. 
După bătălia de la Mohacs din anul 1523, Ungaria centrală și Transilvania au căzut sub stăpânirea otomană, locuitorii fiind obligați să plătească biruri zdrobitoare. S-a abandonat planul de construcție al bisericii, dar cum corul cel nou se afla la 3 m distanță de navele bazilicale, pentru a le uni, s-a construit legături cu prelungirea vechilor colaterale, fiind și corul cel nou lărgit. Acum noul arc triumfal depășea tavanul plat al navei principale, fiind fără vârf. Au fost înălțați pereții navei centrale, fiind prevăzuți cu metereze. 
Un puternic cutremur din anul 1802 a adus pagube considerabile bisericii, renovată abia în 1830. 
La începutul secolului XVI, biserica fortificată a fost înconjurată de un zid de apărare aproape rectangular, din piatră de carieră. Intrarea este pe partea vestică, spre sat. Între anii 1763-1765 s-a construit casa parohială în nord-vestul bisericii, iar în anul 1776 s-au boltit pivnițe, urmând ca în anul 1826 să fie demolată până la nivelul pivnițelor și reconstruită ulterior.