Biserica Sf. Margareta si Castelul

BISERICA SFANTA MARGARETA
Este amplasată în centrul întregului complex de fortificaţii, cunoscut şi sub denumirea de "Castel". Câteva repere din istoricul ansamblului monumental:
- 1447 este menţionată pentru prima oară ca "Die Evanghelische Pfarrkirche der Heiligen Margarethe aus dem Marktflecken Mediasch"
- 1488, anul în care se pare că biserica este terminată, fapt consemnat în cronica lui Georg Soterius. Interiorul bisericii ne oferă un vast ansamblu pictural, într-o diversitate de concepţii. Picturile din nava centrală sunt mai valoroase. Paleta arhitecturală şi picturală este foarte bogată: scuturi reuşit pictate, blazoanele Batoreştilor şi ale lui Matei Corvin, polipticul (altarul), restaurat la 1971, cu numeroase scene din „Patimile lui Iisus”, etc.
Baldachinul amvonului cu capetele sale, heruvimi, îngeri, măşti, s.a. opera lui P. Demosch şi S. Möss (1679) constituie, la prima vedere, obiectivul ce impune şi sporeşte atmosfera sobră şi reţinută din interior. Orga datează din 1678, opera vestitului meşter sas sibian Johann West.
De mare valoare istorică sunt pietrele funerare. Aici se află lespedea de mormânt a umanistului medieşean Christian Schesäus, cel ce ocupă un loc de cinste pe lista oamenilor de seamă de la noi. Alături se află gresia crucificată a preotului Georg May şi a Barbarei Theilesius, soţia episcopului G. Theilesius. Biserica conservă şi expune covoare turceşti din Anatolia, cristelniţă de bronz, texte şi scrieri vechi, reliefuri decorative, etc. 
În armonie cu biserica este Turnul trompeţilor, înălţat pe structura veche cu încă trei etaje, când Mediaşul a devenit oraş (1500) este simbolul cetăţii şi borna de reper a întregii regiuni de mijloc a Târnavei Mari. Sub greutatea noilor înălţări, subasmentul iniţial a cedat în timp, iar construcţia a părăsit verticala locului, luând-o spre nord-vest cu cca. 2,28 m. Ca înălţime 68,5 m, turnul s-a situat până în 1969 printre primele 12 construcţii din lume. Clopotul datează de la 1488 şi bate orele cu un ciocan acţionat mecanic. Din 1880 este montat ceasul prevăzut cu patru greutăţi, fiecare a 100 kg cu rosturile lor precise în acţionarea pieselor. În epoca feudală, turnul constituia un loc ideal de observaţie.
 
CASTELUL
Turnul Clopotelor, denumit şi Turnul Porţii, adăpostea clopotele bisericii, cel mai vechi clopot având inscripţionat anul 1449. A fost iniţial zidit din piatră şi cărămidă, dar la reparaţiile din 1695 s-au folosit numai cărămizi pentru nivelele superioare.
Turnul Croitorilor – dat în grija breslei croitorilor, era prevăzut cu guri de aruncare, puse în evidenţă de console de susţinere şi de arce care le încadrează. 
Primăria veche – atestată documentar în anul 1583, a fost construită deasupra unor încăperi cu bolţi, aflate la nivelul pieţii regele Ferdinand I.
Turnul Mariei – cu creneluri care îi conferă o personalitate aparte, el a servit ca şi capelă pentru oficierea slujbelor în timpul epidemiilor de ciumă.
Turnul Funarilor – este alipit laturii vestice a casei natale St. L. Roth, în sec. XIX devine turnul „slăninilor” unde întreaga comunitate săsească îşi depozita slănina afumată.
Turnul Şcolii – aflat la vest de turnul Funarilor.
Casa parohială – construită în exteriorul primului zid de apărare al Castelului, este cea mai veche locuinţă zidită din Mediaş.
Locuinţa Capelanului – a fost construită perpendicular pe direcţia laturii mari a casei parohiale, creând senzaţia unei curţi interioare.
Scara acoperită – o cale de acces în castel, bolta scării fiind realizată în stil gotic tardiv „a vela” având pe cele două paliere uşi de acces în vechea închisoare şi la grădiniţă.